Dacă Paranormal Activity se bazează pe teoria din The Blair Witch Project,  The Fourth Kind este un adevărat documentar live. Primul film mi se pare bine condimentat, iar începutul pueril ar putea plictisi un public nedocumentat. Cu toate acestea, atmosfera este foarte bine dozată iar ritmul crescător al suspansului este dublat de tensiunea care se amplifică pe timp de trece. Finalul peliculei Paranormal Activity este unul neașteptat, cel puțin pentru mine a fost ciudat și foarte deschis.

De la un film cu 5 actori și cu o acțiune relativ simplă petrecută în fașa unei singure camere de laut vederi, am trecut la un documentar live, super-complex și extrem de tulburător. The Fourth Kind lasă deoparte demonii și trece la ceva mai complicat și mai sofisticat. Prin vocea actriței Mila Jovovich începe o serie de dezvăluiri șocante despre aventurile macabre ale extratereștrilor în micul orășel Nome din Alaska.

Povestea documentată cu materiale audio video reale (cel puțin așa susțin cei de la Universal pictures) e capabilă de mari revoluții în mințile celor slabi de îngeri (cei care s-au sinucis după Avatar se vor tăia până la jumătatea acestui film, sau cel puțin vor cădea într-o maaare depresie). Vorbind serios, The Forth Kind este un film foarte bine realizat și documentat. În plus legăturile și dezvăluirile făcute de așa-zisul documentar sunt foarte clare și se leagă prea bine cu ceea ce știam deja de la istorie…

Poveste fatală este un film revoltător, o dezvăluire scandalos de bine realizată a mizeriilor care au loc în societatea contemporană chiar în tabăra salvatorilor de vieţi, în care de obicei avem atât de multă încredere. Filmul ne arată prin mijloace SF unde se poate ajunge dintr-o simplă dorinţă de a face bine în mod rău. Din Poveste fatală învăţăm că fericirea noastră, sau a celor dragi, are un preţ pe care îl plătesc alţii, nevinovaţi (şi aici îmi amintesc de The box).

Am scris asta de multe ori in review-urile mele despre filme, dar voi continua să o scriu atunci când consider că este necesar. Poveste fatală este o nouă lecţie de viaşă, însă de această dată una actuală, reală ţi foarte dureroasă. Povestea fatală există, chiar în acest moment, undeva în lume se scrie o Poveste fatală! Watch it, and watch out!

Am văzut până acum 4 filme 3D, aşa că tridimensionalitatea nu a reprezentat un punct forte. Pentru mine putea fi un film simplu şi avea aceeaşi valoare. De la emoţie, tensiune, spaimă, teroare, bucurie nemarginită, fericire profundă, dragoste romantică, până la ură, dispreţ, scârbă şi dorinţa de a lupta, a bate şi a ucide cu sălbăticie… toate aceste sentimente m-au trecut pe parcursul celor 165 de minute. Am văzut paradisul aşa cum până în prezent nici nu am fost capabil sa mi-l imaginez. Am înţeles ce e cu adevărat mai presus de tot ce e material şi m-am bucurat de faptul că m-am regăsit în multe dintre filozofiile Na`vi.

Am trăit intens AVATAR, mai intens decât mă aşteptam şi pot spune cu mâna pe inimă că orice om normal ar fi reacţionat la fel ca Jake în situaţia dată în film. Na`vi, aşa cum îi vedem în AVATAR, reprezintă umanitatea. Aceea este natura umană pură, aşa suntem, aşa ne-a lăsat Dumnezeu pe Pământ. Oamenii din AVATAR sunt animalele, hidoşenii dependente de fiare, de hidraulică diabolică şi de explozibili nimicitori. Nu display-urile transparente, cu holograme sunt umane, ci pielea aceea labastră umedă de teamă sau de bucurie!

Consider AVATAR un manifest pentru revenirea noastră la umanitate! Şi da, aş prefera să devin Na`vi, decât să trăiesc in mizeria cotidiană pe care ne-o dăruieşte 2010.

Articol scris în revista ZILE ŞI NOPŢI, ediţia de Oradea, înainte de vizionarea filmului:

Avatar. Blockbuster din faşă

James Cameron e un tip neînfricat în faţa crizei economice. Are un C.V. atât de solid încât l-ar angaja oricine şi pentru că are încredere în puterea şi talentul său, dă o palmă recesiunii şi lansează un fenomen de divertisment la finalul unui an cu -50% în toate domeniile.

Avatar e mai mult decât un film, e o idee genială care a devenit fenomen de la primul teasing şi care promite încasări record chiar pe praful ăsta. Vorbim de un joc lansat deja şi de un film pentru care s-au făcut rezervări înainte de lansarea oficială. Vorbim de primul lungmetraj pentru marele ecran al lui James Cameron după cel mai profitabil film din toate timpurile, Titanic.

Avatar creionează în HD imaginea Pandorei, o planetă imaginară, luxuriantă, locuită de o civilizaţie pe cât de sălbatică, pe atât de fascinantă, Na’vi. Aşa cum ne-au învăţat mai marii istoriei, noi oamenii suntem programaţi să cucerim, chiar dacă după aceea se va alege praful de ce am obţinut. Asta vom vedea şi în Avatar. Omul pasionat de nou, cucerire şi suveranitate va păşi brutal în paradisul Pandorei pentru a-şi cere drepturile unde nu i se cuvin. Apare şi un love story inter-rasial, iar imaginile sunt demne de fantezie pură. Toate într-o poveste care se anunţă de la bun început ca trilogie.

Declarative  balon – Marc Weigert, producător efecte speciale 2012:

“Una dintre cele mai mari provocări a fost numărul mare de tipuri de dezastre care au loc în film, şi fiecare dintre acestea trebuia realizat în amănunt. ”
Articol publicat în revista Zile şi Nopţi, ediţia de Oradea

Acțiunea crește gradual, iar la un moment dat adrenalina este cu adevărat dezlănțuită asupra publicului. Gamer este filmul care te face să te simți mândru că ești on, te face să te simți creatorul, organismul suprem, adevărata făptură care conduce această lume.
La finalul filmului am ajuns la o concluzie pe care am tras-o și în urmă cu câțiva ani când un idiot mi-a spus că, calculatorul alege mai bine muzica decân animatorii radioului respectiv. Atunci am simțit că îmi vine să sparg cutia de tablă de sub masă, pe principiul, eu te-am făcut, eu te omor! Ei bine în Gamer veți înțelege că trebuie să fim precauți și să ne păstrăm supremația în fața amenințărilor cibernetice ale viitorului. Humans will continue tu rule the World!

Finalul a fost total neaşteptat. Poate mai erau câteva lucruri de aranjat după gustul meu, însă, fără doar şi poate a fost un film excelent! Este o realizare de excepţie şi unul dintre cele mai bune filme ale lui Nicolas Cage. Se încadrează undeva între “trebuie văzut” şi “capodoperă”, în funcţie de gusturi.

Am vazut filmul in seara zilei de 20 aprilie. Acesta va fi difuzat de PRO TV (am aflat cu surprindere d epe CineMagia), joi 23 aprilie de la ora 20.30.